Am ascultat cel mai nou album Travka: Vreau sa simt Praga. O mostra pura de rock alternativ abraziv. Instrumental corect si curat lucrat, simetric si bine supradozat, cu tushe rotunde de acordeon insinuate printre chitarile ritmice. Un album care induce stari duale, contradictorii: latent/izbucnit, launtric/turbulent, liric/revoltat. Cu un vers balansat intre halucinant-nevrotic si lucid post-sevraj. Vreau sa simt Praga - un album acut-senzorial, violent-colorat.
Lansare album: vineri 26 oct. ora 21:30, in Fabrica(str. 11 iunie nr.50).
Sambata noapte ploioasa. A plouat cu beat-uri grele la Sala Polivalenta. Cam 5000 de oameni dansand frenetic, salbatic. Warm-up de trei ore cu doi DJ de progressive si minimal house. La 1 si un sfert in noapte, sunetul a fost dat mult mai tare. Si a inceput! Acid si brutal. Exploziv, Chemical. Fratii Tom si Ed ne-au galvanizat pana la 3 dimineata. Si au scuturat la propriu sala. Un show i-re-pro-sa-bil! O sinergie de beat-uri hard, visualuri psycho si lasere hypno. Totul excedand limitele multimedia si extrem de bine sincronizat. Cu un visual artist caruia ii mergeau degetele pe butoane (deh, digital) ca unui virtuoz pe clapele pianului. Un live set intens si complet. De la Star Guitar si Block Rockin’ Beats, pana dincolo de climax, Out of Control. Demult n-am mai simtit fiori pe sira spinarii pentru atat de mult timp. Ca si in cazul Faithless, e una din experientele electro hiper-energetice pe care le-as repeta oricand. Dezlantuire totala, finala! (Lucian Boariu)
“A fost in grafic. Totul din butoane. Nimic gresit, nimic la intamplare. Iar repetitia a provocat transa. Do it again! In rest, just Get Yourself High pana te intalnesti cu demonul clown sau cum ti s-o arata, dar nu uita: Love is all.” (Silviu Munteanu)
S-a intamplat pe Stadionul de Rugby. Ora 18. Ne asezam la o coada luuuunga ce duce pana la Arcul de Triumf. Pe la 7 si ceva reusim sa intram. Stam pe jos, pe gazonul de langa buturi. Berea e rece, afara e rece. Public numeros. Mii de alternativi si urbani, dupa haine, dupa port. Ii reintalnesc in multime pe clandestinul Exarhu, pe hedonistul Silviu Munteanu si pe MD (Mihai Dinu - noul director muzical Radio Total).
Pe la 8 incepe concertul: in deschidere Brett Anderson, fostul vocal de la Suede - trupa brit(sau brett pop?) a anilor ‘90, despre care multi dintre ciutanii din public par a nu sti prea multe. Brett a cantat cu vocea sa speciala piese din noul album solo, precum Love is Dead, dar si hit-uri Suede: Everything Will Flow sau Beautiful Ones; si a incheiat firesc cu Saturday Night. “Mooltzomesc, Bucharest!”
A urmat Muse. Luminile s-au aprins orbitor. Apoi s-au stins fulgerator. Si a inceput. Un show total deopotriva muzical si vizual, energetic si hipnotic, teluric si spatial. Noii brit-progresivi au dovedit inca o data ca-si merita renumele premiat de cea mai buna trupa britanica live. Supernatural & alive: Supermassive Black Hole si Starlight si Hysteria si Feeling Good, pana ce Time is Running Out. A fost un concert apocaliptic si revelator. Mi-a ramas pe retina imaginea scenei, avand in dreapta Biserica de la Casin. Si Muse - muzica de tulburat ingeri.
